TEMERILE EUROPEI ÎNAINTEA ”EREI TRUMP”

Donald Trump, miliardar, om de afaceri, om de televiziune, noul președinte ales al Statelor Unite, a devenit cel mai puternic politician din lume, iar acest lucru a stârnit neliniște, mai ales în Europa, care vede cum se construiesc ziduri între state în propria ogradă.

Printre primele care s-au arătat îngrijorate după alegerile din SUA sunt companiile germane, care se tem de apariția protecționismului în relațiile comerciale transatlantice și în cele de la nivel global. Astfel de bariere ar frâna creșterea economică.

„Nu putem decât spera că Trump nu-și respectă promisiunile”, spune pentru Financial Times Thilo Brodtmann, directorul general al asociației producă­torilor de mașini-unelte VDMA. Dacă SUA recurg la protecționism, efectele se vor simți în toată lumea, crede el.

Bernhard Mattes, președintele Camerei Americane de Comerț din Germania, spune că „politicile protecționiste nu ar ajuta legăturile economice dintre cele două țări”.

„Alegerea lui Trump înseamnă, la fel ca referen­dumul pentru Brexit, renaționalizarea econo­miei. Aceasta înseamnă probleme pentru creștere și bunăstarea economică”, a explicat Ulrich Kater, economist-șef la Dekabank.

Marcel Fratzscher, președintele unui think tank economic, nu este chiar atât de pesimist. „Trump nu-și va putea respecta promisiunile electorale, adică retragerea din Organizația Mondială a Comerțului, sfârșitul comerțului liber cu Europa și altele”, a spus el.

În ultimul an Trump a amenințat că va impune tarife pentru importurile de autovehicule din Mexic pentru a proteja locurile de muncă din uzinele din SUA. Aceasta ar putea forța producătorii auto germani să reevalueze investițiile mari făcute în extinderea fabricilor auto din Mexic, notează Reuters.

„Ar trebui să trezească teamă faptul că SUA sub noul președinte, așa cum face acum China, se va concentra pe propria economie, în detrimentul comerțului și relațiilor internaționale”, spune VDA, o puternică organizație a industriei auto din Germania. SUA sunt cea mai mare piață din lume pentru autovehicule premium. Producătorii auto nemți au preferat să construiască fabrici în Mexic, o economie cu forță de muncă ieftină de unde se pot exporta fără taxe vamale mașini în SUA.

În iunie, BMW a pus bazele unei noi fabrici în orașul mexican San Luis Potosi și a promis că va investi 2,2 mld. dolari în regiune până în 2019. În septembrie, Audi a inaugurat o nouă fabrică, de 1,3 miliarde de dolari, în San Jose Chiapa. Anul trecut, Daimler a anunțat că va începe din 2018 să fabrice mașini Mercedes-Benz în Mexic într-o uzină de un miliard de dolari construită în colaborare cu Renault-Nissan.

Și pentru Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, schimbările politice din SUA sunt foarte importante. Banca a fost amenințată de autoritățile americane cu o amendă record, de 14 miliarde de dolari, care i-ar eroda sever capitalul.

De cealaltă parte, imperiul de business al lui Trump datorează sute de milioane de dolari băncii germane, notează Washington Post.

Companiile nemțești n-au fost deloc simpli spectatori la alegerile din SUA. Potrivit datelor publi­cației Die Welt, companii mari germane și-au orientat către republicani (Donald Trump a candidat din partea republicanilor) două treimi din donațiilor lor electorale. Deutsche Bank, Bayer, BASF, Allianz și Siemens au dat cea mai mare parte din donații partidului lui Trump.

Către Germania se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor românești.

Europa Centrală în „Era Trump”: o concurență crâncenă pentru investitori și locuri de muncă

Maciej Kisilowski, profesor de drept și de mana­gement public la Universitatea Central-Europeană, crede că în „Era Trump” concurența dintre țările izolaționiste și cele protecționiste va fi și mai agresivă, scrie Euractiv. El dă exemplul naționalismului conservator al guvernului polonez, privit cu răceală de aliatul de odinioară Marea Britanie.

Profesorul atrage atenția că reducerea drastică a taxelor pe venit în Ungaria condusă de Viktor Orban și propunerile similare făcute de Trump prevestesc un viitor marcat de o concurență crâncenă pentru investitori și locuri de muncă.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar